Profilaxia Obezității la Tineri

Obezitatea este o problemă globală de sănătate publică afectând sute de milioane de oameni de toate rasele şi vârstele. Este o prioritate pentru multe țări si necesită acțiuni imediate pentru prevenirea și managementul obezității.  In Romania este nevoie in continuare de implementarea unei strategii nationale de sanatate vizând prevenirea și combaterea obezității la adulți și copii.  Obezitatea este o afecţiune metabolică datorată unui dezechilibru energetic cu predominanţa lipogenezei avand implicații majore asupra sănătății și economiei.

Supraponderalitatea și obezitatea sunt cauzate de mulți factori. Pentru fiecare individ, greutatea corporală este determinată de o combinație de influențe genetice, metabolice, comportamentale, de mediu, culturale și socioeconomice. Factorii comportamentali și de mediu contribuie în mare măsură la supraponderalitate și obezitate și oferă cea mai mare oportunitate pentru acțiuni și intervenții concepute pentru prevenire și tratament.

Consecintele obezitatii

Obezitatea a devenit unul dintre principalii factori care contribuie la povara globală a bolilor și a dizabilităților. Reprezinta unul dintre principalii factori de risc pentru numărul de boli netransmisibile care pun viața în pericol, cum ar fi bolile de inimă, diabetul de tip 2, hipertensiunea, accidentul vascular cerebral și anumite tipuri de cancer (endometrial, de sân și de colon). Bolile cardiovasculare (boli de inimă și accident vascular cerebral) omoară 17 milioane de oameni la nivel global în fiecare an și se estimează că decesele cauzate de diabet vor crește cu peste 50% la nivel mondial în următorii zece ani. Obezitatea contribuie, de asemenea, la afecțiuni debilitante, cum ar fi osteoartrita, boala vezicii biliare și problemele respiratorii, reducând adesea calitatea vieții.

Creșterea numarului de personae afectate de obezitate pe langa consecințe grave care apar la persoanele cu mai multe comorbidități, dar are și implicații asupra costurilor. Costurile directe ale obezității constau în resursele folosite în cadrul sistemului îngrijirilor de sănătate, care pot include costurile apărute în urma utilizării excesive a ambulatoriului, spitalizare, farmacoterapie, teste de laborator sau investigații imagistice, îngrijiri pe termen lung, din cauza afecțiunilor favorizate de excesul de greutate. Pe lângă costurile directe există şi costuri semnificative indirecte, prin scăderea numărului de ani lipsiţi de disabilităţi şi creşterea mortalităţii înainte de pensionare, pensionare anticipată, absenteism la locul de muncă sau scăderea productivităţii şi pensii pentru disabilităţi ca rezultat al bolilor cronice favorizate de obezitate.

Muncitorii obezi pierd mai multe zile lucrătoare din cauza îmbolnăvirilor, accidentelor şi disabilității. Creşterea procentului de obezitate în rândul forţei de muncă obligă angajatorii să acorde atenţie sporită strategiilor de prevenire a creşterii în greutate a angajaţilor. În SUA a fost realizat în intervalul 2 ianuarie – 2 octombrie 2011 un studiu de cercetare bazat pe indicele Gallup-Healthways Well-Being. Studiul Gallup a avut un eşantion de 109.875 angajaţi americani full-time – cei care lucrează cel puţin 30 de ore pe săptămână. Analiştii Gallup susţin că angajaţii cu normă întreagă din SUA care sunt supraponderali sau obezi şi au boli de inimă lipsesc 450 de milioane de zile de la muncă, comparativ cu angajaţii sănătoşi – rezultând o pierdere de 153 miliarde de dolari, din cauza lipsei productivităţii. Obezitatea are consecinţe psihosociale serioase şi impact negativ asupra stării generale. Ea este legată de vitalitate scăzută şi creşte riscul de discriminare socială şi scăderea mobilităţii sociale. Venitul familial scăzut este de asemenea asociat cu excesul de greutate.

Obezitatea în adolescenţă afectează traiectoria profesională a indivizilor. Obezitatea la copii are o importanţă deosebită, deoarece obiceiurile alimentare şi nivelul efortului fizic sunt adoptate de timpuriu şi tind să persiste toată viaţa. Din acest motiv, tinerii obezi au tendinţa de a deveni adulţi obezi, cu toate riscurile pentru sănătate ce decurg din acest fapt: boală cardiacă, diabet zaharat tip 2, hipertensiune arterială, accidente vasculare cerebrale, anumite tipuri de cancer. Conform Comisiei Europene, aproximativ 3 milioane de şcolari din Europa sunt obezi şi aproximativ 85000 devin obezi în fiecare an. Se estimează că bolile favorizate de obezitate sunt răspunzătoare pentru 7 % din costurile totale de sănătate în Uniunea Europeană.

Factori declansatori obezitate

La ora actuală obezitatea este în creştere în ţările cu venituri mici şi medii, mai ales în mediul urban. Copiii din ţările cu venituri mici şi mijlocii sunt mai vulnerabili la o nutriţie inadecvată în perioada prenatală, de sugar şi de copil mic. Ei sunt expuşi în acelaşi timp la alimente bogate în grăsimi, zahăr, sare, cu densitate energetică ridicată, cu puţini micronutrienţi şi mai ieftine. Aceste modele alimentare, împreună cu activitate fizică redusă duc la creşterea marcată a obezităţii infantile.

Activitatea fizică insuficientă este factor de risc pentru apariția supragreutății și obezității, atât la adulți, cât și la copii. Activitatea fizică este considerată insuficientă dacă este practicată mai puțin de 5 ori cate 30 de minute activitate moderată pe săptămână sau mai puțin de 3 ori cate 20 de minute activitatea susținută pe săptămână, sau echivalentul. Informația și tehnologiile în comunicații au îmbunătățit standardele de viață în toată lumea. Creșterea timpului petrecut în fața computerelor, a televizorului și a jocurilor video este un factor semnificativ în creșterea obezității la nivel global. Un studiu publicat în 2012 de Institutul Milken arată că pentru fiecare creștere de 10% investiții în tehnologia de informații se înregistrează o creștere de 1% a ratei obezității, iar o creștere de 0,4% a ratei obezității din cauza timpului petrecut în fața ecranului duce la o creștere totală de 1,4% a ratei obezității. Aceste cifre arată de exemplu că la nivelul unei țări cu o populație de 300 milioane de locuitori se vor înregistra 4,2 milioane de cazuri noi de obezitate. Studiul mai arată că în țările unde se investește mult în tehnologia de informații, o creștere de 1% a numărului persoanelor active fizic poate preveni o creștere de 0,2% a obezității.

Sedentarismul şi aportul ridicat de alimente cu densitate energetică mare, dar săracă în micronutrienţi creşte riscul de obezitate iar activitatea fizică regulată, precum şi aportul crescut de fibre alimentare scad riscul de obezitate. Mai mult, s-a stabilit, în baza evidenţelor existente, că riscul obezităţii este crescut în cazul publicităţii la alimente cu densitate energetică mare şi de tip de fast food, al aportului de băuturi răcoritoare şi sucurilor de fructe îndulcite cu zahăr, al condiţiilor socio-economice scăzute. Pe de altă parte, alimentaţia la sân, precum şi mediul familial şi şcolar ce încurajează alegerea alimentelor sănătoase pentru copii scad riscul de obezitate.

Cercetari in prevenirea obezitatii

De la mijlocul anilor ’90, au fost dezvoltate și testate diferite intervenții în dietă, exerciții fizice, comportament și medicamente pentru tratamentul obezității. La începutul anului 2000, aceste intervenții au fost revizuite sistematic pentru a identifica intervenții eficiente pentru tratamentul obezității. Aceste analize au arătat unele efecte benefice pe termen scurt asupra multor rezultate asupra sănătății, dar dovezile sustenabilității pe termen lung a acestor beneficii au fost limitate. În consecință, studiile au început să sugereze că accentul ar trebui pus pe prevenirea creșterii în greutate pentru a combate consecințele obezității. Identificarea punctelor de tranziție în cursul vieții și perioadele de timp în care indivizii prezintă un risc ridicat de a se îngrășa a fost una dintre abordările sugerate pentru a ajuta la schimbarea comportamentului în încercarea de a preveni obezitatea.

Studii recente au arătat că, în general, mai mult de o treime dintre bărbații tineri (32,2%) și femeile tinere (32,8%) cu vârsta cuprinsă între 16 și 24 de ani sunt supraponderali sau obezi (24). Există o literatură limitată privind percepțiile și atitudinile tinerilor față de obezitate și controlul greutății.

Deoarece există mulți factori de stil de viață legați de obezitate (de exemplu, dietă, activitate fizică), orice intervenție pentru prevenirea obezității în această grupă de vârstă va necesita probabil „intervenție complexă” cu diferite componente care interacționează. Dimensiunea complexității include interacțiunea dintre componentele intervenției cu diferite comportamente care trebuie abordate. Pentru a implica tinerii adulți în gestionarea greutății, intervențiile trebuie adaptate și concepute special pentru această grupă de vârstă.

Concluzii

Obezitatea necesită o gestionare pe termen lung de către organizațiile de sănătate, cum ar fi: OMS, Organizația pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (OECD), Asociața Medicală Americană (AMA) și Asociația Medicală Canadiană (CMA). Pentru a combate epidemia de obezitate, această afecțiune trebuie tratată la fel de serios ca și alte boli, cum ar fi boala cardiacă sau cancerul. În lipsa unor măsuri drastice de prevenție și tratament, în 2025 peste 50% din populația lumii va fi obeză. Cadrele medicale și furnizorii de asistență medicală joacă un rol absolut vital în a ajuta la depășirea epidemiei de obezitate din Europa. O abordare eficientă pentru tratamentul obezității ar trebui să implice stabilirea unei colaborări bazate pe încredere între îngrijitor și pacient. Instruirea furnizorilor de servicii medicale este importantă pentru a trata obezitatea. Aceștia trebuie să abordeze prejudecățile legate de această afecțiune, precum și să elaboreze strategii de schimbare de comportament, iar pentru aceasta, cadrele medicale trebuie să posede capacitatea de a lucra în echipe multidisciplinare. Reducerea stigmatizării și discriminării poate îmbunătăți ratele de recuperare. Pentru prevenirea obezității este necesară elaborarea de politici publice eficiente, creșterea nivelului de educație și conștientizare, dar în același timp cei care sunt deja obezi au nevoie de metode de îngrijire și tratament cât mai eficiente. Programele multidisciplinare de management al obezității trebuie să coopteze medici specialiști, dieteticieni si nutritionisti, psihologi.  Sunt necesare intervenții pentru adoptarea comportamentelor alimentare sănătoase (consumul micului dejun, consumul de fructe și legume, consumul de apă în locul băuturilor îndulcite) și stimularea activității fizice în detrimentul comportamentelor sedentare, de către tineri.

Toate aceste informaţii au ca scop educarea pacienţilor, întrucât aceasta reprezintă o componentă integrată a procesului de tratament și îngrijire. Cu toate acestea diagnosticul şi paşii următori vor fi stabiliţi de către medic, motiv pentru care vă invit să faceţi o programare AICI

Sharing Is Caring, Choose Your Platform!