Obezitatea și Stilul de Viață

Obezitatea este o problemă serioasa de sănătate a secolului 21 și este o cauză importantă de morbiditate și mortalitate la adulți, precum și la adolescenți și copii.

In 2016, peste 1,9 miliarde de adulți din întreaga lume erau supraponderali, iar 650 de milioane erau obezi (2), ajungandu-se astfel  pentru prima data in lume ca supraponderalitatea si obezitatea sa ucida mai multi oameni decat subponderalitatea. 41 milioane de copii sub vârsta de 5 ani erau supraponderali sau obezi în 2016. Peste 340 milioane de copii și adolescenți cu vârsta cuprinsă între 5 și 19 ani erau supraponderali sau obezi în 2016. Din 1997, OMS recunoaste obezitatea ca fiind o epidemie globala. Organizatia Mondiala a Sanatatii estimeaza ca  aproximativ 50% din populatia tarilor occidentale va suferi de supraponderalitate pana in 2040. Tarile in curs de dezvoltare inregistreaza, de asemenea, o crestere alarmanta a populatiei atinsa de obezitate.Obezitatea este o boală complexă, multifactorială și heterogenă datorită interacțiunii complexe a factorilor genetici și de mediu, boală care poate fi prevenită în mare măsură si care afectează, împreună cu supraponderalitatea peste o treime din populația lumii de astăzi.Obezitatea infantila tinde sa devina o problema din ce in ce mai alarmanta. În Europa, incidența în creștere a obezității la copil provoacă o îngrijorare aparte. Obezitatea la copil este recunoscută a fi un factor predictiv cert al obezității la adult, mai ales în cazul copiilor foarte obezi, proveniti din părinți obezi. Sunt tot mai multe dovezi care arată că obezitatea are consecințe negative în plan social, economic și asupra sănătății. Prin urmare, obezitatea la copil este recunoscută la ora actuală drept o importantă problemă de sănătate publică și acest lucru a fost întărit de prevalența în creștere a obezității la adult, atât în țările dezvoltate, cât și în cele în curs de dezvoltare. Obezitatea este o problemă serioasă de sănătate publică deoarece, pe langa scaderea calitatii vietii  si a sperantei de viata crește riscul unor boli cronice, cum ar fi diabetul zaharat tip 2, bolile cardiovasculare, hipertensiunea arterială, bolile coronariene, astmul si anumite forme de cancer. În unele cazuri apar chiar și probleme psihologice. Pentru societate în ansamblul ei, obezitatea are costuri directe și indirecte ce împovărează sistemul de sănătate și resursele sociale. Povara îmbolnăvirilor se măsoară prin ani de viață ajustați pentru dizabilitate, DALY (Disability Adjusted Life Years), care reprezintă suma anilor de viaţă pierduți prin decese premature și a anilor trăiți cu dizabilitate dată de prezenţa bolii sau a accidentelor, ajustați pentru gravitatea bolii.Ciclul de viata al obezitatii

Pre-conceptie – Drumul suprinzator al obezitatii incepe inca din perioada dinainte de conceptia propriu-zisa. Starea nutrițională a femeilor și a bărbaților înainte de concepție are implicații profunde pentru creșterea, dezvoltarea și sănătatea pe termen lung a copiilor lor. Datele epidemiologice și constatările din biologia dezvoltării sugerează că intervenția pentru îmbunătățirea stării nutriționale a bărbaților și femeilor înainte de sarcină îmbunătățește rezultatele pe termen lung pentru mame și copii lor (27, 28).

Sanatatea fizica si mentala a viitorului copil este deteminata de sanatatea ambilor genitori (29,30,31). Sănătatea femeilor în jurul perioadei de concepție reprezinta acum un subiect de interes crescut, reflectat în mai multe rapoarte din partea agențiilor internaționale (32,33,34,35).

O femeie care este sănătoasă la momentul concepției este mai probabil să aibă o sarcină de succes și un copil sănătos. Studiile de observație arata legături puternice între sănătatea înainte de sarcină și rezultatele de sănătate ale mamei și copilului, cu consecințe care se pot extinde între generații, însă conștientizarea acestor legături nu este larg răspândită. Alimentația slabă și obezitatea sunt răspândite în rândul femeilor de vârstă reproductivă, iar diferențele dintre țările cu venituri mari și țările cu venituri mici au devenit mai puțin distincte (36).Preconception health research needs mental health academics to work with medical, nutritional, and surgical academics to shape both the mental and physical health of our future offspring (37).

Viata fetala – Studiile au demonstrat ca perioada din viata intrauterina influenteaza profund sanatatea si comportamentul pe termen lung (38,39,40,41). Calitatea vietii fatului in pantecele mamei programeaza insasi susceptibilitatea la bolile cardiovasculare, cerebrovasculare, diabet, obezitate, etc. (42,43,44).

Programarea sanatatii pentru intreaga viata are loc in viata intrauterina, conditiile din pantecele mamei fiind cel putin la fel de importante precum programarea genetica in determinarea performantelor mentale si fizice ale copilului si adultului. Cercetarile moderne au demonstrat ca organizarea circuitelor neuronale, inclusiv ale celor care controleaza comportamentele si aporturile alimentare ale viitorului copil, se constituie si se regleaza in perioada intrauterina, iar acest process este inalt dependent de alimentatia mamei (45, 46).

Nutriția adecvată este necesară încă de la început, formarea plăcii neuronale și a tubului neural fiind afectate de nutrienți cum ar fi acidul folic, cuprul și vitamina A. Approximately 22 days after conception, the neural plate begins to fold inward, forming the neural tube, which eventually becomes the brain and spinal cord (47). La șapte săptămâni după concepție, diviziunea celulară începe în interiorul tubului neural, creând celule nervoase (neuroni) și celulele gliale (celule care susțin neuronii). Aceste procese neurodevelopment începe în timpul gestației și continuă în timpul copilariei (46).

De la varsta de gestatie de 4 luni, fatul incepe sa simta gusturi, prin inghitirea lichidului amniotic, care contine o mare parte dintre substantele pe care mama le ingera odata cu alimenetele (48,49) . Astfel fatul va consuma indulcituri naturali sau artificiali, sare in exces, alte substante de tipul E-urilor organoleptizante precum glutamati, guanilati, inozinati, arome artificiale, nascandu-se cu o predilectie pentru acesti aditivi alimentari.

Aromele alimentare, indulcitorii si agentii de intarire ai gustului artificial, care se gasesc pretutindeni in alimentatia moderna, creeza dependenta inca din viata intrauterina, in functie de ceea ce consuma femeia insarcinata, exacerband predispozitia genetica a fatului pentru gustul dulce, sarat, umami (de carne) grasime, acru si amar (50).

Intre varsta de 4 luni si 8 luni intrauterina incepe un process de diferentiere a adipocitelor adica sa apara un numar predeterminat genetic de adipocite (51).

O alimentatie prea grasa a femeii gravide influenteaza organizarea teritoriilor cerebrale, care vor coordona satietatea la copil si apoi la adult. Circuitele neuro-hormonale care vor dirija activitatea de cautare a hranei, satietatea-foamea, capacitatea de a se opri voluntar din mancat, incep sa se regleze inca din timpul vietii intrauterine (49). De aceea se apreciaza ca actuala epidemie de obezitate are, in mare parte, legatura cu alimentatia femeii gravide.

De cand alimentele au inceput sa fie contaminate, in special cu pesticide, multe din aceste pesticide se comporta ca niste disruptori endocrini cu efect estrogen-like (52, 53). Acesti disruprori endocrini determina multiplicarea suplimentarea a  adipocitelor, astfel fatul in loc sa se nasca cu un numar de adipocite predeterminat genetic, se va naste cu un numar mult mai mare (54,55,56,57,58,59).

Perioada de nou-nascut – Pasii spre obezitate se continua dupa nastere, in perioada alaptarii si apoi pe tot parcursul vietii. Modelul de dezvoltare al nou-nascutului in primele 3 luni de viata isi pune amprenta asupra sanatatii adultului. Copiii cu o crestere rapida in aceasta prezinta un risc ridicat de obezitate si dezvoltare a diabetului zaharat (11,47).

Laptele matern si calitatea acestuia este puternic influentata de dieta femeii care alapteaza.

Laptele uman are specificitate de specie. Niciun alt substitut nu atinge calitatile laptelui de mama (60,61), fiind un aliment steril, biologic activ prin enzime, anticorpi, vitamine, furnizand o proportie echilibrata in proteine, lipide, glucide, asigurand o buna toleranta digestiva. Laptele matern scade morbiditatea prin boli infectioase , afectiuni respiratorii (62).  De asemenea, previne  diabetul zaharat, obezitatea si complicatiile acesteia precum hipertensiunea arteriala sau dislipidemiile (63).

Primul si cel mai important lichid cu care nou-nascutul intra in contact este reprezentat de catre laptele matern, care este singurul aliment realmente adaptat necesitatilor nou-nascutului si sugarului. Se recomanda alaptarea macar minimum 6 luni, dupa care poate incepe diversificarea. Alaptarea poate continua in parallel cu alimentele diversificate chiar pana la varsta de doi ani.

Necesitatile nutritionale ale copilului se modifica cu varsta. Remarcabil este ca in timp se modifica si compozitia laptelui matern: colostrum, care este produs in primele cinci zile dupa nastere si favorizeaza eliminarea meconiului; laptele de tranzitie, intre zilele 6 si 15 si laptele matur, intre zilele 16 si urmatoarele 15 luni (64). Aceste trei varietati de lapte matern sunt distincte din punctual de vedere al continutului de glucide, lipide, proteine, minerale, vitamine etc. Mai mult, compozitia laptelui se modifica in cursul suptului, spre sfarsitul acestuia, laptele declansand senzatia de satietate si oprirea voluntara a sugarului din supt, cu semnificatii ulterioare puternice pentru sanatatea copilului. Desi compozitia in macronutrinti a laptelui matern se modifica putin in functie de alimentatia, compozitia fina a cestuia este sensibila la aditivii alimentary (E-uri), aromele artificiale, contaminantii alimentari fizici (radionuclizi), chimici (pesticide, reziduuri de ingrasaminte chimice artificiale, hormone, antibiotic, dioxine, benz-pireni, acrilamida monomerica, ftalati, bisfenol A, etc.), fumat, consum de alcool, droguri. Aceste substante ajung in laptele matern ingerate odata cu mancarea, inhalate sau prin piele – cu toate consecintele nefaste pentru sugar.

Laptele speciei umane are cea mai mare cantitate de lactoza, necesara dezvoltarii creierului nou-nascutului. Laptele matern este foarte bogat in acizi grasi polinesaturati esentiali (acid linoleic – omega 6, acid alfa linoleic- omega 3, si acid gama-linoleic). Acesti acizi grasi sunt de asemenea esentiali determinand impreuna cu galactoza din lactaza cresterea si mielinizarea sistemului nervos central (47).

Copilaria – Dezvoltarea tesutului gras uman are loc pe seama cresterii numarului si dimensiunii adipocitelor. Dupa nastere in primii doi ani de viata cresterea tesutului gras are loc atat pe seama numarului, cat si a dimensiunilor adipocitelor, care se incarca cu trigliceride. O noua crestere a numarului de adipocite se inregistreaza in adolescenta, pe cand la adult variatiile de greutate se produc doar pe seama cresterii dimensiunii adipocitelor.

De aceea apar doua forme de obezitate:

  • Obezitatea hipertrofica prin cresterea dimensiunilor adipocitelor preexistente din viata intrauterina, fara o noua crestere numerica a acestora, forma de obezitate tratata cu succes prin alimentatie si stil de viata. Adipocitul poate sa creasca in volum de aproximativ o suta de ori (65).
  • Obezitatea hiperplastica, prin cresterea numarului de adipocite in perioada intrauterina si a adolescentei, urmata de cresterea dimensiunilor adipocitelor, fiind forma cea mai grava si cel mai greu de tratat (66).

Adolescenta – Adolescența ar putea reprezenta o perioadă deosebit de sensibilă, deoarece comportamentele nesănătoase în stilul de viață (de exemplu, fumatul, dieta săracă și tulburările de alimentație) provin adesea în anii adolescenței (36)

Simturile fundamentale – gust, miros, vaz – au si o puternica functie hedonica, modelatoare a comportamentului alimentar, prin inducerea senzatiilor de placere-respingere influentand decisiv optiunile alimentare. Gustul este afectat de aromele artificiale, indulcitorii de sinteza, agentii de intarire ai gustului, deoarece nu activeaza in acelasi mod si aceeasi receptori, urmand in acelasi timp cai metabolice de control si prelucrare a nutrietntilor diferite de cele induse de aromele natural si nutrientii din alimentele natural. Astfel, orice perturbare a mesajelor gustative si intestinale care ajung la centrii regulatori din creier determina disfunctionalitati comportamentale, care vor deregla din punct de vedere  cantitativ consumul alimentar (67).

Mecanismele din cadrul ansamblului de procese constiente, inconstiente si de memorare sunt perturbate de aceste gusturi artificiale, care transimit complexului talamus-hipotalamus-cortex mesaje trunchiate.               Astfel, organismal pierde controlul natural al reglarii ultrafine si complexe a comportamentului natural de consum alimentar, pe baza aparitiei adecvate a senzatiei de satietate-foame.                Dereglarea senzatiei satietate-foame prin supraorganoleptizarea artificiala a alimentelor, ce determina consum alimentar excesiv, este cauza fiziologica profunda a dificultatii in gestionarea greutatii si aparitiei supraponderalitatii si obezitatii (68)

Adolescenta este perioada in care au loc frecvente perturbari ale comportamentului alimentar ce pot fi corroborate cu o patologie adictiva. Aceste tulburari ale comportamentului alimentar al adolescentilor  preced adesea o anorexie sau o bulimie nervoasa. Studii recente efectuate in SUA arata ca 37% din fetele tinere se percep ca fiind “prea grase”. Dintre acestea, 57% doresc sa slabeasca, iar  14% dintre ele urmeaza un regim alimentar ultra-restrictiv, 2.3% folosesc un medicament anorexigenic si 3,1% utilizeaza laxative (69).

La varsta adolescentei apar si tulburari  sub forma crizelor de foame brusca si violenta, care deseori preced criza bulimica. Acest comportament hiperfagic are consecinte asupra greutatii corporale. Atat bulimia, cat si anorexia au ca trasatura comuna – pe langa perturbarea comportamentului alimentar – si o tulburare severa a “perceptiei imaginii propriului corp”. Aceasta tulburare se poate manifesta ca o distorsiune negative aimaginii de sine. In aceste cazuri este necesara instituirea precoce a consultatiei psihiatrice.

In prezent, exista o multime de mijloace prin care alimentele pot fi utilizate in scopul unor manipulari ale comportamentului uman. De exemplu, cacaoa din ciocolata contine teobromina si, in cantitati mici, o substanta numita feniletilamina, care are o activitate usor haluconogena, dand o stare de euforie si putand crea dependenta de acest produs. Se pare ca feniletilamina este capabila sa induca atractia, uneori bulimica, pe care o manifesta ciocolata, in special asupra persoanelor deprimate. Acest effect este potentat si de o alta substanta prezenta in ciocolata – salsolinolul, care este un antidepresiv cu actiune inhibitoare asupra aminelor biogene, posedand si o oarecare afinitate  pentru receptorii opiaceelor. Recent s-a pus in evidenta, in ciocolata, prezenta anandamidei, care are o actiune asemanatoare canabinoidelor, explicand exacerbarea senzoriala si euforia induse de un consum exagerat de ciocolata (70,71).

Studiile recente din România au arătat că activitățile fizice sunt asociate cu grupele de vârstă tânără, sexul masculin, mediul rural, nivelul educațional superior și statutul de nefumător (71-73), iar cercetătorii la nivel mondial au fost de acord că managementul modelelor alimentare, școlile sunt importante pentru a depăși acest risc de viață (69,72,73).

 

Intr-o familie modernă, responsabilă şi informată, planning-ul familial este un concept natural, firesc şi acceptat, care vine în întâmpinarea viitorului copil. Acesta  presupune  o  analiză  responsabilă  atât  a  tuturor  condiţiilor  biologice,  sociale,  culturale  şi  economice,  cât  şi  a  potenţialităţilor  părinţilor  şi  mediului  socio-economico-politic  în  care  va  trăi  viitoarea  familie.  După analizarea disponibilităţilor economice ale părinţilor şi a posibilității acestora  de  a  oferi  condiţiile  materiale  optime  necesare  dezvoltării copilului, următorul pas extrem de important pe care trebuie să îl facă viitorii părinţi este acela de a-şi revizui stilul de viaţă.

Viitoarea  mamă,  dar  şi  viitorul  tată,  vor  trebui  să-şi schimbe stilul de viață cu MINIM 3-6 luni înainte de momentul procreerii. Prin stil de viaţă se înţelege elaborarea şi adoptarea conştientă,  pe  baza  cunoştinţelor  actuale  şi  a  introspecţiei,  a  unor   comportamente   responsabile,   strict   personalizate pentru satisfacerea necesităţilor biologico-fiziologice şi socio-culturale, în condiţii optime, în ceea ce priveşte hrana, activitatea fizică, activitatea mentală/emoțională, activitatea profesională, activitatea recreaţională, sănătatea si statusul social.

Din punct de vedere alimentar, viitorii părinţi trebuie să se informeze foarte bine în legătură cu alimentele pe care le consumă, cu modul lor de preparare, dar şi cu felul în care servesc masa.

Viata intrauterina isi pune amprenta asupra riscului de obezitate, diabet atunci cand femeia insarcinata consuma alimente de calitate  nutritionala scazuta, bogate in zahar, sare, predispunand nou-nascutul la consumul de astfel de produse. Consumul de alcool, fumatul, drogurile au, de asemenea, un efect dezastruos asupra sanatatii nou-nascutului. De aceea, se apreciaza ca actuala epidemie de obezitate are, in mare parte, legatura cu alimentatia femeii gravide.

Genetic, copilul este programat pentru dulce, dar daca ii exacerbam aceasta inclinatie genetica a lui pentru gustul dulce, prin mancaruri supra-organoleptizate pe care le consuma mama in timpul gravidiei, chiar copilul se va naste aproape cu o stare de adictivitate, adica el chiar va cauta, va prefer si va dori ca parintii sa-i dea alimente dulci, sarat. Prin urmare, este imperios necesar ca gravidele sa devina responsabile si constiente de faptul ca, pentru a nu da nastere unui viitor copil obez si bolnavicios, trebuie sa evite greselile nutritionale, constientizand importanta alimentatiei in perioada de gravidie.

Femeia gravida trebuie sa evite restrictiile alimentare, mai ales la inceputul sarcinii, deoarece acestea pot avea consecinte periculoase asupra evolutiei metabolice a copilului. Altfel se pot naste copii cu greutate mica la nastere pentru varsta gestationala si un risc ridicat de obezitate si diabet la varsta adulta. De asemena este important ca in acesta perioada sa evite carentele nutritionale printr-o dieta variata si echilibrata, care sa include fructe si legume proaspete, insa aportul caloric nu va fi cat pentru doua persoane, ci putin mai ridicat, cu maximum 400-500 kcal fata de cel normal, zilnic. In primul trimestru al sarcinii  gravida e bine sa consume alimente sau suplimente alimentare care sa aduca un aport zilnic suficient de iod, acid folic.

Toate aceste informaţii au ca scop educarea pacienţilor, întrucât aceasta reprezintă o componentă integrată a procesului de tratament și îngrijire. Cu toate acestea diagnosticul şi paşii următori vor fi stabiliţi de către medic, motiv pentru care vă invit să faceţi o programare AICI

Sharing Is Caring, Choose Your Platform!