Atenția trebui focusată pe medicația prescrisă, dar stilul de viață și mai ales alimentația joacă un rol fundamental în menținerea unei presiuni adecvate a sângelui. De aceea este necesară impunerea unei diete adecvate patologiei, un regim hipolipidic, care sa aducă sursa principală de grăsimi în alimentație din grăsimi nesaturate si omega 3, cu eliminarea pe cât posibil a grăsimilor trans si saturate.

• Creșteți semnificativ aportul de fibre din dietă, prin introducerea la fiecare masă a diferitelor tipuri de legume si fructe, rădăcinoase, zarzavaturi.
• Eliminați produsele de patiserie, chiar și pe cele gătite acasă, ce aduc un aport mare de lipide si carbohidrați fără rol de sațietate, dar și a produselor consumate ca si gustări la serviciu, ar produce un impact important asupra stării de sănătate
• Stabilirea unui orar de mese fix, adaptat la programul zilnic, este un punct bun de plecare. De exemplu pentru a se adapta la un program zilnic încărcat, o idee bună ar fi păstrarea micului dejun înainte de plecarea la serviciu, consumarea unei gustări care să asigure senzație suficientă de sațietate, în timpul în care vă aflați la birou, posibil într-o pauză de masă, sau în câteva minute mai libere, un prânz târziu la întoarcerea de la serviciu și o cină ușoară cu doua-trei ore înainte de ora de culcare, care să permită un somn liniștit si odihnitor.
• Consumați cantități mari de apă, mai ales in condițiile în care consumați o cantitate mare de cafea zilnic, aceasta contribuind acut la deshidratare, corelat cu o posibilă scădere a cantității de cafea consumată zilnic, sau cel puțin înlocuirea a minimum una dintre cele servite pe parcursul zilei cu o cafea din orz de exemplu. Legat tot de acest aspect, consider că este cel mai potrivit că dacă vă decideți să păstrați cafelele servite zilnic, să nu adaugați zahăr pentru îndulcire, iar dacă doriți să adaugați lapte, atunci utilizați unul semidegresat sau vegetal, excluzând cu siguranță laptele condensat sau frișca lichidă. Creșterea aportului hidric trebuie de asemenea adaptată treptat la stilul de viață de până acum prin creșterea progresivă a cantității de apă ingerată zilnic, consumul preponderent de apă necarbogazificată, iar pentru o mai mare agreabilitate, este posibilă aromatizarea acesteia cu câteva felii de căpsuni, fructe de pădure, lămâie sau orice citrice preferați.
• Schimbările de durată se introduc cu pași mici. Din perspectiva alimentelor ingerate, este necesară pornirea de la premiza neschimbării drastice a alimentației actuale, ci înlocuirea si îmbunătățirea meselor de la momentul de față, cu variante mai sănătoase, mai bogate in micro- si macronutrienti, cu o creștere semnificativă în prim plan a aportului de fibre. Din punct de vedere al carbohidraților, sursele complexe cu eliberare prelungită sunt considerate cele mai oportune, cu evitarea produselor de patiserie, făinii albe sau a prăjturilor și foietajelor, ce vin cel mai frecvent si cu un aport semnificativ de lipide total inoportune în raport cu afectarea metabolismului lipdic cu care pacienții hipertensivi se confruntă.
• Sursele de proteină curată, carnea de pasăre și pește, fructele de mare, ouăle, lactatele, lintea, ciupercile, tofu, ar fi surse prietenoase de inclus în dieta zilnică.
• Unele găsimi ne pot fi prietene.Ca si aport lipidic, peștele gras, avocado, semințele si fructele oleaginoase, ar trebui să reprezinte principalele surse din dietă.