Mastopatia fibrochistica este o afecțiune benigna a sânului. Mastopatia fibrochistica se intalneste foarte frecvent la femeile între 30 și 50 de ani.

Glanda mamara este alcătuiră din structuri epiteliale, țesut adipos și stroma fibroasă.

Componenta epitelială este cea care răspunde la stimulii hormonali, dar numeroase interacțiuni paracrine există între aceasta și stromă

Leziunile benigne mamare se clasifică în trei categorii:

I.Non-proliferative – se consideră că NU cresc semnificativ riscul de transformare malignă. Se folosesc diferiți termeni pentru a defini aceste modificări: boală fibro-chistică, mastopatie fibrochistică, displazie mamară benignă. În această categorie regăsim chisturile mamare care pot fi :

• Simple: la ecografia mamară apar ca formațiuni rotunde sau ovalare, bine circumscrise, anecogene, cu atenuare posterioară a semnalului, fără componentă solidă sau semnal doppler intrachistic. cele de dimensiuni mari pot fi aspirate pentru reducerea dimensiunilor și a durerii.
• complicate: seamănă cu primele, dar ecografic se evidențiază fie o componentă solidă redusă, fie septuri intrachistice, fie lipsește atenuarea posterioară a semnalului. necesită aspirare și eventual examen citologic.
• complexe: sunt de obicei mase mixte cu o componentă solidă și una chistică sau cu o regiune solidă intrachistică. este obligatorie efectuarea de puncție biopsie ghidată ecografic.

II.Proliferative, fără atipii – cresc riscul de cancer, până la maxim de 2 ori față de populația generală, dar nu se indică chimioterapia preventivă

• fibroadenoamele pot fi simple, gigante, juvenile sau complexe, sunt mase solide, mobile, bine delimitate care necesită puncție biopsie pentru confirmare și diagnostic diferențial cu tumorile de tip phyllodes care au un ritm de creștere mai rapid și necesită excizie mai extinsă
• hiperplazia ductală fără atipii, caracterizată prin creșterea numărului de celule în spațiul ductal, cu citologie de tip benign
• papilomul intraductal solitar – se poate prezenta clinic ca un nodul sau poate fi cauza unei secreții mamare de obicei sangvinolente
• papilomatoza multiplă sau difuză, minim 5 leziuni de tip papilom localizate într-un segment mamar. se recomandă excizia lor
• alte leziuni proliferative

III.Hiperplazii atipice pot fi lobulare sau ductale. Necesită biopsie excizională pentru confirmarea diagnosticului. Riscul relativ pentru cancerul de sân invaziv variază de la 3 până la 6 ori, dar poate ajunge și la de 10 ori în cazul multifocalității, în special asociate unor calcificări.

Una din manifestările constante în patologia mamară benignă este mastodinia. Poate fi ciclică sau nonciclică. Mastodinia ciclică apare cu 7-10 zile înainte de menstruație, este bilaterală, predominat în cadranele externe. Se însoțește de tumefierea sânilor, având o consistență caracteristică de ”sac cu alice”. Modificările palpatorice și durerile se remit odată cu sângerarea menstruală.

Un alt semn ce poate apărea în patologia mamară, fiind descris atât în afecțiunile benigne, cât și în cele maligne este secreția mamară. Poate fi seroasă, sero-citrină sau sangvinolentă, uni sau bilaterală.

Inspecția și examenul palpatoric al sânului sunt primele etape de diagnostic. Palparea trebuie efectuată atât pre- cât și postmenstrual. Cuprinde examenul peretelui toracic, glandelor mamare și regiunilor axilare bilateral.

Metodele imagistice sunt esențiale în diagnosticul patologiei mamare:

• Ecografia mamară se indică atât la persoanele tinere cât și la cele în vârstă complementar mamografiei. Identifică regiunile chistice și le diferențiază de cele solide, parenchimatoase. Nodulii ecografici suspecți sunt de obicei solizi, cu margini neregulate, ecostructură neomogenă, microcalcificări, infiltrat perilezional și adenopatie axilară.
• Elastografia mamara este importanta in masurarea rigiditatii nodulului, fiind utila in diferentierea benignitatii de malignitate.
• Mamografia este rareori indicată sub vârsta de 35 de ani, are o rezoluție și o fidelitate mare în identificarea leziunilor suspecte si este singura tehnică imagistică folosită pe scara largă pentru screening-ul cancerului de sân. Trebuie efectuată în două incidențe (mediolateral și frontal). Leziunile suspecte sunt opacitățiile cu margini neregulate, asimetrii ale densității mamare focale sau difuze, calcificări pleomorfice, aspectul spiculiform al opacității.
• RMN mamar nu se indică de rutină.
• Puncția aspirativă cu ac fin – este indicată în leziunile chistice, examenul citologic fiind indicat numai dacă lichidul este sangvinolent sau neclar.
• Biopsia mamară se efectuează cu ace mai groase (ace de biopsie ≥ 18 gauge), sub ghidaj ecografic. Se poate efectua și sterotactic.
• Biopsia excizională, necesită intervenție chirurgicală de excizie a întregii mase suspecte mamare cu examen histopatologic.

Cel mai important aspect îl constituie diferențierea de cancerul mamar. Acesta are câteva caracteristici clinice: crește rapid, invaziv, infiltrativ, fiind aderent de țesuturile adiacente. In canerul mamar apare semnul cojii de portocală, retracția pielii sau a mamelonului. Adenopatia locoregională în special axilară, dar și sub- și supraclaviculară este prezentă. Secreția mamară sangvinolentă este un alt semn sugestiv atât pentru papilomul intraductal, ectaziile ductale, dar și pentru carcinomul intraductal in situ sau pentru cel papilar.

Trebuie excluse și alte formațiuni tumorale mamare, de obicei benigne:

• lipomul mamar
• necroza țesutului adipos postchirurgical, poate mima aspectul clinic al unui carcinom mamar)
• galactocelul (formațiune chistică rezultată în urma obstrucției unui canal galactofor)
• mastita granulomatoasă idiopatică sau alte leziuni infiltrative (sarcoidoza)

Unele studii obervaționale au arătat anumite îmbunătățiri ale mastodiniilor prin schimbarea stilului de viață (alimentație săracă în grăsimi, reducerea consumului de cafea), folosirea vitaminei E sau a uleiului evening primrose, dar la ora actuală datele nu sunt considerate concludente.