Hipotiroidia, funcția scăzută a glandei tiroide și implicit producerea insuficientă de hormoni tiroidieni pentru a fi eliberați în organism, produce efecte diverse și de multe ori cu impact major în organism. Din acest motiv, prezentarea cât mai rapidă la cabinetul medicului specialist, odată cu instalarea primelor semne, este primordială în diagnosticarea precoce și un management cât mai eficient. Cauzele sunt multiple, nu există o corelație clară între dietă și apariția insuficienței tiroidiene, însă odată instalată, abordarea nutrițională joacă un rol foarte important, întrucât o dietă corectă este esențială pentru o funcție tiroidiană în parametrii optimi.
Cel mai important microelement în funcționarea optimă a glandei tiroide este iodul. În majoritatea țărilor dezvoltate și a celor în curs de dezvoltare, fortificarea diferitelor alimente cu iod, dar și suplimentarea cu acest mineral al sării de bucătărie a condus în ultimii ani la o scădere dramatică a cazurilor de deficiențe de iod, astfel că acum nu mai reprezintă o problemă de sănătate publică la nivel mondial așa cum obișnuia să fie cu ceva ani în urmă. Totuși este bine să fim atenți la cantități, unele persoane din dorința de a-și asigura cantitatea necesară recurg la suplimentarea medicamentoasă, aceasta nefiind deloc necesară atâta timp cât este abordată o alimentație zilnică variată. Trebuie să fim atenți, cantități prea mari de iod pot provoca în cazul anumitor persoane chiar hipertiroidism, de aceea un echilibru în dietă este primordial, sursele alimentare precum sarea îmbogățită, peștele, ouăle, căpșunile și fructele de pădure, sunt necesare pentru a acoperi necesarul zilnic de iod dacă sunt incluse moderat în dieta zilnică.
O lungă perioadă de timp, s-a luat în considerare probabilitatea afectării producției de hormoni tiroidieni odată cu administrarea de suplimente pe bază de soia, însă studiile susțin faptul că soia nu produce hipotiroidism sau nu afectează hipotiroidia deja instalată la peroanele care nu suferă și de deficiență de iod.
Un aspect deosebit de important de luat în considerare este administrarea medicației pentru tratamentul hipotiroidismului, așa cum v-a indicat medicul dumneavoastră endocrinolog, de obicei pe stomacul gol, cu cel puțin cu jumătate de oră înainte de aportul alimentar, de reținut fiind și faptul că o cantitate prea mare de fibre alimentare poate afecta absorbția medicamentelor de substituție a hormonului
tiroidian. Tot din același motiv, este de evitat corelarea administrării tratamentului medicamentos de substituție cu alimente precum nuci și făină de soia, sau suplimente de fier sau multivitamine ce conțin fier, suplimente de calciu, antiacide ce conțin magneziu, aluminiu sau calciu, anumite medicamente utilizate în tratamentul ulcerului (sucralfatul) sau a unor medicamente folosite pentru scăderea nivelului colesterolului (colestiramină și colestipol).
Pentru a evita orice interacțiuni, administrarea acestor substanțe se recomandă a fi efectuată la interval de câteva ore înainte sau după administrarea tratamentului medicamentos de substituție tiroidiană.