Alimentația vegană reprezintă un stil pe care populația îl alege tot mai frecvent ca mod de viață, din diferite considerente, însă în principal pe considerente ce țin de beneficiile asupra sănătății. Trendul de accedere spre veganism este mai accentuat în rândul populației tinere și cu nivel de educație mai înalt, cel mai probabil datorită accesului mai facil la informație, dar și interesului mai ridicat al acestor categorii spre prevenția ocurenței diferitelor patologii și nu spre tratare așa cum se obișnuia cu ceva ani în urmă.
Studiile ce au concluzionat eliminarea produselor animale din dietă sunt de ordinul miilor, ceea ce conferă o siguranță și stabilitate ridicată. Consumul de cantități infime de grăsimi saturate și cantități reduse de zaharuri, sunt elementele cele mai de impact, caracteristice dietei vegane, ce conduc la o sănătate stabilă, de-a lungul cât mai multor ani.
Cortizolul: stresul este mai mereu cel mai puternic factor degradant ce ne afectează hormonii, astfel că reducerea stresului ar trebui să reprezinte pentru noi toți o prioritate. Cortizolul are o deosebită însemnătate atunci când vine vorba de stres, iar un echilibru între stres și cortizol, va induce echilibrul celorlalte niveluri hormonale. Totuși, eliminarea produselor zaharoase din dietă, consumul de alimente cu indice glicemic scăzut, consumul de probiotice din alimente precum Kimchi, varză murată, kombucha, fibre alimentare de calitate cum ar fi cele din ovăz, consumul de cantități ridicate de apă și ceai verde, dar și asigurarea nivelurilor optime de magneziu (din nuci, semințe și legume) contribuie de asemenea din perspectivă nutrițională la balansarea nivelului cortizolului.
Estrogenul: Niveluri improprii de estrogen sunt în legătură strânsă cu balonarea, câștigul ponderal, menstruații neregulate și sensibilitate la nivelul sânilor, dar poate contribui și la scăderea libidoului atât în cazul femeilor, cât și în cazul bărbaților. Multe dintre produsele comercializate în zilele noastre conțin keno-estrogeni, care mimează efectul estrogenilor, dar sunt substanțe artificiale ce produc dereglări în organism și pot induce chiar cancer de sân, plămân, pancreas și tumori craniene. Pentru a evita ca aceștia să ajungă în alimentație, este preferabil să evitați ambalajele de plastic, cosmeticele cu parabeni, contactul cu fungicide și insecticide, clor, dizolvante pentru lac de unghii etc. Este de preferat să consumați alimente organice și de sezon, crucifere (broccoli, conopidă, kale), semințe de in, probiotice și fibre din legume, cereale integrale și semințe de psyllium pentru normalizarea nivelurilor de estrogen.
Fitoestrogenii: în acest caz accentul cade pe soia, ce uneori poate conține estrogeni vegetali cu rol de mimare a estrogenilor naturali. Multe dintre produsele din soia precum tofu, tempeh, miso, natto sau edamamele au acest efect, din acest motiv este important ca mereu să verificați sursele de soia să nu fie modificate genetic.
Progesteronul: este în sinergie cu estrogenul în ceea ce privește efectul său fiziologic, motiv pentru care nivelurile celor doi hormoni trebuie permanent balansați. Niveluri improprii de progesteron conduc la stări de anxietate, probleme de fertilitate și concepție, iar de vreme ce nu poate fi moderat prin aport exogen, este bine de reținut cum putem susține producția naturală prin diverși nutrienți. Vitamina C are un rol deosebit de important, nu doar că susține producția de progesteron, dar susține și metabolismului funcției suprarenalelor, ambele suferind în perioade de stres, ceea ce poate cauza progesteronul scăzut. Consumul de ardei gras, kiwi, căpșuni, citrice și papaya poate contribui la un aport optim de vitamina C. De asemenea este bine să asigurăm vitamina E din nuci, semințe, uleiul lor, germeni de grâu, avocado și mango, cu rol nu doar în creșterea nivelului de progesteron, dar și în stimularea fluxului sanguin în ovare.
Testosteronul: se poate menține în limite prin consum de ceai verde sau mentă, lemn dulce atunci când nivelul în sânge este prea ridicat (frecvent la femeile cu sindrom de ovare polichistice). În cazul unor niveluri prea reduse, alimentele bogate în arginină pot fi de mare ajutor (arahide, nuci, semințe, cacao), zinc din dovleac și caju, dar și vitamina D.