Dieta vegetariană în bolile cardiovasculară

În fuga spre o viață mai lungă și cât mai sănătoasă, oamenii au căutat dintotdeauna căi spre a se menține sănătoși și a evita apariția oricăror stări patologice care să le dea ritmul fiziologic de viață total peste cap.
Trendul ultimilor ani s-a îndreptat spre adoptarea la nivel mondial a unor obiceiuri de viață sănătoase, politicile de sănătate publică fiind acum mai accesibile ca oricând publicului larg. Accesul la informație este mai ușor, oamenii au devenit mai informați, mai conștienți de sănătatea lor, așa că există o orientare evidentă spre abordarea de tipare alimentare în acest sens. Pentru a se menține sănătoși, mulți oameni aleg să adopte diferite diete și tipare alimentare, majoritatea patologiilor ce ar putea să ne perturbe viața, având ca factor principal influențabil, alimentația.
Nu mai este o noutate dieta vegetariană. Dieta vegetariană devine tot mai populară, iar popularitatea nu i se atribuie fără o bază solidă. Ce presupune aceasta?
Eliminarea din dietă a cărnii și produselor din carne, inclusiv a peștelui, dar continuarea consumului de lactate, ouă și miere. Din aceasta au derivat multiple diete similare, cum ar fi veganismul, un tipar alimentar bazat mai mult pe principii etice și care presupune eliminarea totală a produselor de origine animală, pesco-vegetarianismul, includerea peștelui și fructelor de mare în dietă, peste cea vegetariană obișnuită sau raw-veganismul, consumul de alimente doar de origine vegetală, în stare crudă, fără a include în procesul de preparare vreun proces termic.
Dar să privim puțin lucrurile din perspectiva impactului în raport cu bolile cardiovasculare. Analizând o dietă vegetariană versus o dietă nonvegetariană, cercetătorii au descoperit un risc comparabil pentru mortalitatea cauzată de toate cauzele și în special, cerebrovasculare. Datele au arătat, de asemenea, că dieta vegetariană a fost asociată cu un risc redus de mortalitate prin cardiopatie ischemică.
Acest lucru nu este întâmplător. O alimentație optimă cu rol cardioprotector presupune o dietă bogată în legume și fructe, cereale integrale, aport redus de grăsimi saturate, acizi grași nesaturați proveniți din nuci, semințe, avocado și uleiuri vegetale, iar dieta vegetariană pare să însumeze toate aceste aspecte.
Desigur, o dietă vegetariană fără atenție sporită la calitatea alimentelor și la modul de gătire, poate deveni fără doar și poate mai mult dăunătoare decât de ajutor.
Din acest motiv, pentru ca o alimentație vegetariană să fie optimă în raport cu patologiile cardiovasculare, trebuie să includă cantități cât mai reduse de sodiu, lactatele consumate să fie preferabil parțial degresate, uleiurile vegetale alese să nu conțină grăsimi saturate (prezente în uleiul de palmier și cocos), să se asigure un aport optim de proteină din surse vegetale (soia, linte, năut, fasole, mazăre), acizii
grași din nuci semințe și avocado trebuie să fie constant prezenți, iar alegerea cerealelelor integrale în detrimentul celor rafinate este întotdeauna o soluție oportună.
Totodată, modul de preparare al alimentelor este deosebit de important, se preferă gătirea la abur, prin fierbere sau coacere și nu prin prăjite în ulei, unt sau untură.
Pentru un efect cardioprotector suplimentar, în cazul în care principiile alimentare ale pacientului permit, se poate decurge și la includerea peștelui gras în dietă, aducând în același timp și o cantitate semnificativă de proteină de calitate.

Toate aceste informaţii au ca scop educarea pacienţilor, întrucât aceasta reprezintă o componentă integrată a procesului de tratament și îngrijire. Cu toate acestea diagnosticul şi paşii următori vor fi stabiliţi de către medic, motiv pentru care vă invit să faceţi o programare AICI

Sharing Is Caring, Choose Your Platform!