Dieta Dukan este reprezentată de un plan alimentar bogat în proteine și sărac în carbohidrați și grăsimi, al cărui design a fost creat cu ceva ani în urma de medicul francez și auto-proclamatul nutriționist Pierre Dukan. Acest tipar alimentar are la bază o listă de 100 de alimente permise din care cei ce decid să adopte dieta, pot alege să consume cantități nelimitate, atâta timp cât nu depășesc limitele listei. Stilul de alimentație își are originile, după spusele inițiatorului, în modul în care strămoșii noștri se hrăneau în perioada în care vânatul era principala sursă de procurare a hranei și păstrează multe dintre tiparele specifice acelei perioade, deși evident, nu doar evoluția fiziologică s-a impus de-a lungul vremii, dar și schimbări ce țin de accesul la hrană în zilele noastre.
Deși extrem de populară printre împătimiții ,,dietelor fulger” pentru slăbit, eficacitatea ei în pierderea în greutate nu poate fi contestată, însă studiile au arătat o corelație între dieta Dukan și diferite complicații cardiologice, inclusiv afecțiuni ale rinichilor și ficatului. De asemenea, un alt aspect de luat în considerare atunci când vorbim despre această dietă este faptul că prin consumul doar al alimentelor permise, nu se pot acoperi în întregime nevoile de micro- și macronutrienți ai organismului.
Dieta constă în 4 faze:
Faza de atac : Durează de obicei între 2 și 5 zile, sau chiar peste 7 zile în cazul persoanelor ce vor să slăbească mai mult de 20 kg. În această primă fază se admite consumul celor 68 de alimente din lista de proteină pură, incluzând vită slabă, pește, pui, ouă, soia, brânză cottage și lactate total degresate. Această primă fază se bazează pe principiul unui șoc de accelerare al metabolismului, deși majoritatea nutriționiștilor nu au ajuns la un consens în acest sens. Totodată, se recomandă consumul a 1,5-2 l de apă plată și al unei linguri și jumătate de târâte de ovăz, foarte bogate în fibre, cu rol în menținerea sațietății și cu carbohidrați pe care organismul îi poate foarte greu procesa. Scăderea în greutate în această fază este cea mai dramatică, fiind totuși reprezentată doar de eliminarea apei din organism, ca urmare a eliminării carbohidraților din alimentație.
Faza de croazieră: are durata cea mai lungă și are ca scop scăderea graduală în greutate. Durează 3 zile pentru fiecare 1,5 kg ce se doresc eliminate. La lista aferentă primei faze se adaugă și restul de 32 de legume, iar cantitatea de târâțe de ovăz se crește la două linguri pe zi. Zilele din dietă vor consta în alternarea celor de proteină cu cele de proteină pură și legume.
Faza de consolidare: este faza de adaptare ce nu mai scontează scăderea în greutate, ci prevenirea câștigului ponderal. Se vor include amidonoase de două ori pe săptămână și cu aceeași frecvență, unul sau două ,,cheat-meals”. De asemenea în fiecare zi se pot consuma proteine, legume, un fruct și o felie de pâine.
Faza de stabilizare: se apreciază a fi un plan pe termen lung, se pot consuma orice tip de alimente, dar se va ține o zi de atac în fiecare săptămână și se consumă 2 linguri de târâțe de ovăz zilnic în continuare.
În toate fazele consumul de apă și exercițiul fizic este puternic încurajat.
Prin ce mecanisme funcționează?
- Asigură sațietate, nelimitând cantitățile alimentelor ce se pot consuma
- Ketoza indusă în organism reduce producția de grelină (hormonul foamei)
- Are efect benefic asupra echilibrului glucozei în sânge
- Induce diureză
Totuși, lipsa tuturor categoriilor alimentare, precum cerealele integrale, fructele, grăsimile, nu asigură necesarul nutritiv al organismului și conduce în timp către afectări la diferite niveluri:
- Risc de boli metabolice
- Afecțiuni renale
- Afecțiuni hepatice
- Dereglări de ordin endocrin
- Osteoporoză
- Boli cardiovasculare