Dieta adecvată pentru presiunea arterială scăzută

Atunci când sângele trece prin vasele sanguine la o presiune mai mică decât normal, această afecțiune poartă denumirea de hipotensiune arterială.

Există două tipuri de măsurători care arată presiunea exercitată de fluxul sanguin asupra  pereților arterelor: sistolică și diastolică. Tensiunea arterială sistolică este presiunea  măsurată atunci când inima se contractă, iar cea diastolică este reprezentată de presiunea dintre bătăile inimii. Ambele măsurători înregistrează tensiunea arterială în milimetri coloană de mercur (mm Hg). Când notează măsurarea, medicii scriu numărul sistolic înaintea celui diastolic.

Se consideră o tensiune arterială normală, o valoare sub 120/80 mm Hg, peste aceasta considerându-se hipertensiune. Experții în medicină apreciază valorile sub 90/60 mm Hg ca fiind hipotensiune arterială și sugerează ca în cazul confirmării unei astfel de valori, să vă adresați medicului dumneavoastră cardiolog pentru un control de specialitate.

Majoritatea persoanelor cu hipotensiune pot fi asimptomatice, iar diagnosticul poate fi pus cu dificultate în lipsa manifestărilor. Aceastea survin însă atunci când presiunea scăzută a sângelui determină un flux sanguin scăzut la nivel cerebral și induce simptome precum:

  • amețeli,
  • greaţă,
  • deshidratare și sete neobișnuită,
  • vedere încețoșată,
  • oboseală,
  • respirație rapidă, superficială,
  • piele rece și palidă,
  • stări de anxietate și depresie,
  • lipsă de concentrare.

Există diferite tipuri de hipotensiune, în funcție de momentul în care aceasta survine:

  • Hipotensiunea ortostatică: cunoscută și sub numele de hipotensiune posturală, aceasta apare atunci când tensiunea arterială scade în momentul în care o persoană se ridică brusc. Poate provoca amețeli sau leșin și poate duce la prăbușiri subite precedate de răniri, în special la persoanele în vârstă. Poate surveni ca urmare a deshidratării, a tratamentului cu anumite medicamente, datorită unei afecțiuni neurologice subiacente sau a unei probleme cardiace.
  • Hipotensiunea postprandială: apare atunci când tensiunea arterială scade după mâncare. Procesul digestiv necesită ca organismul să pompeze mai mult sânge în stomac și în intestinul subțire. La unii oameni, acest lucru nu se întâmplă eficient și poate apărea tensiune arterială scăzută. Hipotensiunea postprandială poate apărea în urma unui accident vascular cerebral sau în urma unui preinfarct. De asemenea, poate fi legată de vârsta unei persoane sau de predispoziția sa genetică.
  • Hipotensiune severă ce poate conduce la șoc: Șocul este o formă extremă de hipotensiune în care tensiunea arterială ajunge la niveluri periculos de scăzute. Este o urgență medicală, iar o persoană cu simptome de șoc are nevoie de asistență medicală imediată. Șocul poate rezulta, de exemplu, ca urmare a unei sângerări, arsuri majore sau pierderi excesive de lichide corporale.

 

 Dar poate influența alimentația aceste scăderi periculoase? Cu siguranță!

 

  • Sarea: sodiul din clorura de sodiu este un microelement cu deosebită importanță în echilibrul hidroelectronic al organismului. Persoanele cu hipotensiune ar putea beneficia de pe urma creșterii cantității de sare consumată. Câteva modalități de a introduce o cantitate mică de sare, dar ce vă poate fi de folos în cazul unei tensiuni arteriale scăzute, este amestecarea unui praf de sare într-un pahar de apă pe care obișnuiți să îl consumați, asezonarea mâncării cu sare în timpul gătirii sau pregătirii mâncărurilor, consumarea de alimente sărate precum măsline sau andive (atenție însă deoarece conțin cantități destul de mari de sodiu)
  •  Alimente bogate în vitamina B12 și folați: în lipsa consumului acestor alimente, există posibilitatea instalării anemiei, o afecțiune ce conduce cel mai adesea la o presiune scăzută a sângelui în vasele sanguine. Cele mai bune surse de vitamina B12 sunt produsele de origine animală, incluzând carnea, ouăle, lactatele, peștele, iar în cazul în care optați pentru variante de origine vegetală, puteți alege cereale fortificate sau diferite alimente fortificate cu B12. Cantități semnificative de folați găsiți în legume cu frunze verzi, broccoli, ouă, sfeclă, citrice, nuci, semințe sau germeni de grâu.

 

O atenție sporită trebuie acordată hidratării, întrucât un consum insuficient de lichide conduce la o scădere a presiunii sângelui, mai ales în cazul vârstnicilor, cărora este necesar a li se reaminti constant să se hidrateze. Totuși, băuturile alese trebuie atent analizate, apa fiind cea mai recomandată, băuturile ce conțin cofeină având capacitatea de a crește presiunea sanguină, dar cu riscul intervenției unor reacții compulsive, din acest motiv, alegerile trebuie făcute înțelept.